Antologie Valeriu Drumes 2025

124 *** Ești și tu, acolo, pe țărm, printre ei , cel nud, zărit în careul de dame: în dreapta, plan apropiat, cu bustul în semi-profil (cei doi domni maschează restul) – centaur prin miracol ivit la buzele mării. Alături, după scăldatul în mare, femeia (senzuale picioare, brațe gingașe!) înfiorată, de-atâta vreme-și visează virilul protector. E, poate, chiar jumătatea-i râvnită, ursitul bărbat, pe care se teme că-l pierde, ispitit de viclene sirene. Marea e calmă, cerul senin; úmbrele proiectate pe nisip – hieratice duhuri – se ating, se-mbrățișează, se despart voluptuos. E ora de miez al zilei, e clipa de contopire cu elementele toate, când trup lângă trup vibrează fierbinte, când, fermecată, privirea exultă... „Multe se stârnesc din mare, din uscat se iscă multe”.