Antologie Valeriu Drumes 2025

115 *** Se leagănă marea în ritmul vinului „cântând în poloboace”. Unduire a brizei mângâind senzual rotunjimi de valuri – sâni, șolduri, coapse, barcane arcuind insolite-amfiteatre, unde spiritele celor duși își desfășoară fără istov tragedia. Deus ex machina, orb sau absurd, plutește peste ape și țărmuri, ori Marele Gol , din sine plodit, se contemplă în propriile-i umbre? „Frumusețea e anevoioasă... pământul curat”; marea, lehuză, surâde-alăptând un idol bastard în ceață-nfășat, legănat în al zării hamac. Un fir umil de nisip de-ar grăi, ar spune mai mult decât orice istorii; ambiții, trădări, înălțări și căderi în secrete alambicuri topite-s. „Frumusețea e anevoiasă... pământul curat”; surâde marea – luminoasă lehuză.