Antologia LitVest 2023

94 Fericirea în oraș mare De parcă lumea ar fi un binoclu de damă sprijinit de ochiul sever al brutăresei, întors invers. în două sfere minuscule de zăpadă din depărtare se scurge polistirenul orb al amintirilor. totul e o chestiune de teză. totul e o chestiune de perspectivă. arahide prăjite și semințe de dovleac, cei puternici în loje, liberali-maoiști, oameni-gușteri, pateuri din ficații șantieriștilor hrăniți cu coniac și pateuri. Coniac în zori, la prânz, Coniac la cină, un vapor în sticla de Coniac, și deodată răul a fost înfăptuit: lobby-ul cărnii primește mărfuri de primă clasă, bazinele de formol ale instituțiilor medicale cască dezolate și goale precum bolurile din vitrina unei gelaterii iarna, când din ele pier, dispar fără urmă alunele și aroma „cer albastru”, iar cornetele cu care arnăuții se scormonesc în urechi sfârșesc pe străzile prăfuite, deghizate în conuri. șinele se cațără pe șira spinării, pragurile se întăresc în coaste. iar noi înfășurați în pielea asfaltului ascultăm cum pe oase se scurg picături de ploaie, unul după altul șuieră trenurile matinale iar scările rulante, când te apropii de ele, tresar – le saltă pulsul și te așază ușor, precum o mamă-lup, în grotă. dacă există zăpadă, există numai aici. pentru că ce ar fi albul fără reversul său, versul în care lumina se transformă cu primul pas făcut? aici se scriu poezii. se măcelărește prin casele calde. bolurile din vitrine sunt gropi racle