Antologia LitVest 2023

167 Canto I Vor fi oameni și vor împinge lumea mai departe. Azi e seară, construim o stație de poliție din Lego și ne uităm la Cars. Azi lumea nu merită împinsă mai departe de atât. Azi n-am văzut soarele zbătându-se tetanizat pe cer. Parcă nici n-a existat. Azi Dumnezeu n-a mai fost conceptul cu care ne măsurăm durerea, cum cântă John. Poate c-o fi măsurat convulsiile și tortura soarelui, nu știu. Pentru noi a existat doar creșterea lentă a stației de poliție și nici un soare care să strice socotelile deasupra ei. Avem nevoie de un soare Lego strălucind fără alternativă deasupra unui neant Lego. Tineri țărani Lego dintr-o Galilee Lego luând asupra lor toate păcatele și dejecțiile Lego. Avem nevoie de copii Lego care să cânte: „la umbra crucii Lego șezum și plânsem”. De un John Lennon Lego cântând despre Dumnezei și concepte și dureri Lego. Abia atunci soarele se va zbate fericit în convulsii. Abia atunci lumea va merita împinsă mai departe.