Antologia LitVest 2023

155 Layla și Majnun în Verona Recviem pentru Leyla Gencer* Coboară amurgul în Verona când Aria solemnă răsună din Amfiteatru inundând inimile într-o seară. Anul 1966, Recviemul lui Giuseppe Verdi vocea tânguitoare a Leylei Gencer… O, dacă ne-am putea plimba pe străzile acestea braț la braț acum Când seara se lasă peste Verona, Romeo te cheamă: Vorbește… Vorbește încă înger de lumină, Că-n noapte tu-mi străluci de slavă plină Deasupra mea ca-naripatul sol Al cerului Pipăind solitudinea nopții Vocea ta ne poartă în depărtări, acum e în pacea care a prins rădăcini în Verona pe străzile care se surpă leneș în noi Așa cum greu se lasă casele în față și ne șoptesc la ureche: Întâmplări precum a fi trăit cândva, secrete nedezvăluite, eroi fără nume Frământând durerea oamenilor cu speranță și amintiri nemuritoare… Târând toate în obscuritate umflându-le Vântul șuierând a deșertăciune: atotputernicia destinului Tantum homo sumus! Soprană turcă renumită, care a cântat la Teatro Alla Scala din Milano în aceeași perioadă cu Maria Callas (nota traducătorului din turcă în engleză). Citat din Romeo și Julieta , actul II, scena 2, în traducerea lui Șt. O. Iosif, în W. Shakespeare, Opere , Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1955, p. 315. 1 2 1 2