Antologie Valeriu Drumes 2025

227 *** Îl întâlnesc pe Diogene în cimitir, spre seară – – Ești duh, gânganie sau fiară? – mă-ntreabă – Nu știu ce crezi despre cele ce sunt, ori despre cele ce nu-s de pe pământ – îi răspund – dar, fie că sunt gânganie sau duh, tânjesc să mă-nalț, să zbor în văzduh. – Și pentru ce, mă rog, vrei să te-nalți cât mai sus? – Acolo – adaug – sunt îngeri și e frumos nespus! Pe Chiron! Nu poți ști ce te-așteaptă acolo, zău așa! Aici, dacă viața ți-e chin, poți scăpa de ea oricând ai vrea.