Antologie Valeriu Drumes 2025

120 *** Privești această frântură de lume întipărită pe un cadru de fotografie, într-o picătură de clipită, și deodată te-ntrebi cine și, mai ales, cum era el – fotograful, anonim truditor la altarul lui Cronos. Fost-a bătrân, bărbat viguros sau tânăr, poate-o femeie sedusă de inefabil, ori un arhanghel pogorât, ce vru să ne-amintescă vremelnica noastră substanță?! Până la urmă – un umil fotograf, câștigându-și zilnicul tain să-și hrănească plozi și nevastă; ci, mult mai probabil, vreun becher nomad cu tălpile arse de nisipul fierbinte, cărând pe umeri aparat, trepied, ustensile în căutarea tabloului vivant, în care trupuri, veșminte și gesturi devin statuare. Chinuit de vreo boală, prin sordide odăi închiriate, sorbindu-și ceaiul preparat pe spirtieră... într-un târziu, potopit de un somn fără vise. Cărei noime îi slujea el – fotograful? ...Enigmatic, TIMPUL, de-l întrebi, nu răspunde.