Antologia LitVest 2023

15 interludii: poeme alese în amintirea Habibei acasă Suntem niște nebuni de la spitalul de pe șosea, un fel de psiho-ceramică, ulcelele sparte ale umanității. Poate că omul, cu cât e mai nebun, cu atât poate deveni mai puternic. 1 Ken Kesey își purta ființa cu ea fără să cunoască lunga odisee a memoriei — definește memoria — fără să fie altceva decât liniștea în (…………………) exces coridoare umbre pierdute rătăcind până la epuizare așteptând să pleci. — până la urmă ai plecat — iar eu sunt aici purtând cu mine sinele tău nerostit nu știai cine sunt / cine am fost am atâtea să-ți spun. tu ai oftat eu rămân în cuibul meu știind că ai ajuns la ultima fărâmă de fragilitate. eu îmi iau zborul. tu aproape că ai ajuns ACASĂ. acasă înseamnă să cunoști secretul zborului deasupra unui cuib de cuci. Din Zbor deasupra unui cuib de cuci , traducere de Marcel Corniș-Pope, Polirom, 2013. 1